Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Foaia Transilvana
Anul şi data apariţiei: 21.12.2011
Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj
Categoria articolului: reportaje
Pagina (dacă este cazul): 3
Autorul articolului: Teodora Neagu
Titlul articolului: Cauza romilor goniţi de pe Coastei a strâns zeci de oameni pe străzile Clujului
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.ftr.ro/cauza-romilor-goniti-de-pe-coastei-a-strans-zeci-de-oameni-pe-strazile-clujului-52378.php


În 17 decembrie, s-a împlinit un an de când peste 250 de rromi au fost evacuați de către autoritățile locale de pe strada Coastei, în apropierea gropii de gunoi a orașului, la Pata Rât.

Cu această ocazie, zeci de romi, dar nu numai, au mărșăluit la începutul acestei săptămîni în centrul orașului.

„Scopul este să reamintim autorităților să nu ne uite, noi nu vrem să stăm lângă gunoaie acolo, noi vrem să ne mute de acolo. Dacă au greșit, să vină să facă un bine pentru noi, să ne mute de lângă rampa de gunoi”, a declarat Ernest Creta, purtătorul de cuvânt al celor din Pata Rât.

„Cînd vii să te joci cu mine la Pata Rât?”

Pentru a lupta împotriva discriminării și segregării, romii, zeci de protestanți și activiști s-au întâlnit în Piața Avram Iancu și s-au „înarmat” cu pancarte, afișe, cu lozinci, desene cu bufnițe și mesaje cu caracter social: Stop rasismului! Stop prejudecăților!, Doresc o casă în civilizație, Când vii să te joci cu mine la Pata Rât?, Eu văd groapa de gunoi. Tu? și multe alte mesaje și desene sugestive.

„Marșul pentru dreptate socială”, așa cum a fost numit, a continuat pe bulevardul Eroilor, apoi pe strada Regele Ferdinand, Piața Muzeului, strada George Barițiu, finalizându-se la Casa Tranzit.

Acolo, cei prezenți au fost invitați de Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) să rămână pentru dezbateri, discuții privitoare la discriminare, pentru a viziona documentarul „Prea fericiții la de groapa de gunoi” alături de unul dintre realizatorii filmului - Farid Fairuz, dar și pentru a admira expoziția comună a copiilor din Pata Rât şi de la Şcoala Elf și pentru a vedea un moment artistic prezentat de copiii din Pata Rât - jocuri țigănești.

La manifestații a participat și reprezentanta în România a United Nations Development Programme (UNDP) - Yesim Oruc.

Conform art. 2 alin. (1), art. 10 lit. h, art. 13 alin. (1) si art. 15 din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, mutarea romilor din strada Coastei din municipiul Cluj-Napoca la groapa de gunoi din Pata Rât reprezintă faptă de discriminare și a fost sancţionată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu amenda de 8.000 de lei.


Ce cred romii mutaţi la Pata Rât

Locuitor din Pata Rât: E foarte rău pentru copii că nu au condiții, nu avem lemne. Ne-au pus într-o cameră zece inși și dormim pe jos. Avem lumină, dar suntem în comun și cu băile... Pe strada Coastei era mai bine.
În Pata Rât avem un magazin, dar sunt foarte scumpe toate. În piață un kg de cartofi e 1 leu și acolo e 2, 3 lei kg. Acolo se și îmbolnăvesc copiii... Avem și șobolani...

Stoica Daniela, elevă în clasa a X-a la Colegiul Tehnic Napoca: Ne descurcăm foarte greu acolo unde stăm, e greu cu mașina deoarece cei care ieșim la 15.00 de la școală, luăm autobuzul 8 și e mult de mers pe jos, iarna înghețăm de frig. Facem foc cu lemne, mulți dintre noi avem aragaz ca să facem mâncare.
Avem duș, dar cu apă rece. Și normal, suntem oameni, nu putem în plină iarnă, cînd afară e frig, noi să facem duș cu apă rece. Sincer, am două operații, două de hernie și una de apendicită, dar nu numai eu, mulți alții. Cum putem noi să facem duș cu apă rece? Hai că vara mai merge, dar iarna...

Ernest Creta, reprezentatul celor din Pata Rât: Trăim rău acolo. Mai rău decât aici, asta e de înțeles pentru că toate facilitățile ni s-au tăiat. Aici [pe strada Coastei] am avut piață, medic, de toate și am plecat. Primăria așa a și zis, că sunt acolo țiganii ăia din Dallas, care sunt acolo de 15, 20 de ani și au zis hai să îi punem acolo și pe ei, pentru că așa merită țiganii.
Din păcate, sau din fericire, noi nu suntem ca țiganii ăia. Ei acolo trăiesc, venitul de acolo îl au. Noi nu îl avem de acolo, noi muncim la fabrică, poate că mai muncim și la negru, dar nu mergem la furat, nu mergem la gunoi.

Printre cei prezenți la discuții au fost și artiști, muzicieni, jurnaliști, activiști, cercetători, avocați, studenți și desigur, locuitori ai Pata Rât.

Vă reamintim că în locul locuinţelor sociale de pe strada Coastei, Facultatea de Teologie Ortodoxă va construi un campus universitar cu clădiri care să găzduiască aula (360 mp), sălile de curs (360 mp), săli de seminar (950 mp), ateliere şi spaţii destinate corpului profesoral - decanat, birouri pentru profesori, sală profesorală, dar şi spaţii de cazare, o cantină şi anexe pentru utilităţi, parcări. Campusul va găzdui şi o capelă.

Familiile mutate au protestat de mai multe ori în centrul oraşului şi în Consiliul local, iar aceste acțiuni au tot mai mulți susținători care militează pentru drepturi sociale, pentru oprirea discriminării și a segregării.
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.